In decursul epocilor fiecare culoare si-a avut aventura sa personala, fiecare culoare s-a incarcat de povesti, simboluri, simpatii sau antipatii.
Astazi, una dintre cele mai controversate este ROZUL. O culoare care in trecut nu prea a facut cariera, fiind in general asociat tineretii feminine.
Adevarata natura a rozului se leaga de sentimentul de calm pe care il induce, neutralizarea dezordinii, relaxarea si acceptarea, multumirea.
Din pacate prea multi il asociaza in mod automat fetitelor consumeriste prin educatie sau unei specii foarte dragi noua de ceva vreme, anume pitzipoancele de profesie.
Cum am ajuns insa la analize de genul asta?... S-a intamplat prin august sa ma aleg cu un celular LG Cookie roz. Un telefon touchscreen simpatic fara a fi outstanding, al carui soft lasa destul de mult de dorit mai ales datorita erorilor periodice, extrem de enervante. Lasand la o parte performantele, lumea surade discret cand il observa. Telefon de pitzi, deh. Numai datorita culorii, evident. Daca ar fi fost alb sau gri, ar fi fost doar "de gagici".
Asa ca am optat - din curiozitate - pentru o tastatura roz. Mediu tipic IT, reactie in bloc, extrem de virulenta, dar nesimulata.
Daca as fi purtat o pereche de pantofi roz sau un lac de unghii roz sau chiar o geanta, reactia ar fi fost minima. Dar tastatura...
Tastatura este un obiect recent, dar deja extrem de bine ancorat in imaginarul modern. Un barbat nu se mai defineste prin arme, cai, ci prin tehnologia folosita, indiferent ca vorbim de masina sau PC. Iar tastatura (ca dealtfel orice element hardware) este eminamente un atribut masculin, e bagheta magica a programatorului, a hackerului, e cea care il leaga de lumea virtuala unde el e the master, the king...este un simbol extrem de puternic.
Iar daca aceasta relativ simpla bucata de plastic devine roz, ceva e nelalocul lui, foarte nelalocul lui in peisaj. Orice programator va simti o lovitura in plex la vederea unei tastaturi roz. E ca si cum i-ai fi prezentat lui Goebbels tancuri roz defiland prin centrul Berlinului. E ca si cum sabia lui Parsifal ar fi roz.
Asta demonstreaza cat de sensibili suntem la vibratii si cat de mult ne definesc aceste vibratii, exprimate prin culoare. Teoretic, obiectul are aceleasi atribute, indiferent de culoare. Suntem insa parte integranta a unui imaginar care isi pune amprenta asupra perceptiei nostre asupra lumii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu